• 5 biserici in Somcuta Mare: ortodoxa, romano-catolica, greco-catolica, reformata si penticostala si 9 biserici in satele apartinatoare din care 2 monumente istorice.
• sediul Protopopiatului Ortodox al Chioarului cu peste 30 de parohii si sediul Protopopiatului Greco-Catolic
• 6 monumente istorice din care 3 in somcuta Mare
• un stadion cu 6.000 locuri si 2 microbaze sportive
• teren de handbal, baschet, tenis de cimp, spatiu pt. tenis de masa
• pista pt. carting
• 3 parcuri de agrement cu peste 3 ha
• 1 agentie loto-pronosport
• Judecatorie, Parchet si Notariat Public
• orasul are acces la Internet - Wireless, Cable, ADSL

• Înfiintat în anul 1889 sub denumirea de “Reuniunea corala a plugarilor romani” din localitatea Somcuta Mare (districtul Chioar), avandul ca dirijor pe învatatorul Elie Pop; corul era format din 29 de tarani, pe patru voci egale barbatesti.
• Printre membri fondatori ai corului s-au înscris : Vasile Lucaciu, Gheorghe Pop de Basesti, doctor Titi Hendea, Nicolae Nilvan – avocat, Vasile Dragos – notar si altii.
• Având o activitate neîntrerupta de peste 115 ani, la pupitrul corului s-au perindat peste 25 de dirijori inimosi, care au continuat traditia corala în zona.
• Astazi, corul mixt “Glasul Chioarului” denumire ce si-a luat-o din momentul în care a venit la cârma sa profesorul dirijor Iustin Podareanu (1979), numara peste 50 de coristi care provin din diferite medii profesionale cu vârste între 14 si 75 de ani.
  

• Corul bărbătesc din Finteuşu Mare ia fiinţă la sfârşitul primului război mondial, la iniţiativa a trei intelectuali ai satului, preotul Valer Dragoş şi învăţătorii Gavril Bogdan şi Nistor Dragoş ultimul fiind şi primul dirijor al corului.
  Actul de naştere al corului este semnat odată cu actul de naştere al României 1 Decembrie 1918, Corul fiind dirijat până în 1944 de Nistor Dragoş. Din 1945 corul este preluat de învăţătorul Gheorghe Pop, sub îndrumarea lui corul ajunge la o calitate deosebită astfel în 1953 participă la Festivalul mondial al tineretului şi studenţilor ce a avut loc la Bucureşti.
  Ţăranul Roman Sadoveanu conduce corul până în anul 1971, iar în perioada 1972-1976 la cârma corului îl găsim pe învăţătorul Valeriu Coteţi.
  Din 1976 până în 2003 corul este dirijat de profesorul Valentin Baintan.
  Din 2003 corul este dirijat de profesorul Andrei Dragoş.
  Repertoriul corului este foarte bogat şi variat, alcătuit din prelucrări din folclor, muzică corală românească şi internaţională, muzică religioasă şi colinde, dar predominante sunt cântecele patriotice.
  Corul a susţinut spectacole pe întreg cuprinsul României dar a reprezentat arta corală românească şi tradiţia populară pe scene din Polonia, Ucraina, Republica Moldova, Ungaria, Austria, Italia, Franţa şi Elveţia şi trăim cu speranţă că Bunul Dumnezeu ne va da putere să continuăm crezul străbunilor noştri de a proslăvi prin cântec neamul românesc.

Asociaţia corală a bărbaţilor din FINTEUŞU MARE
Telefon: 0262.281528; 0262.280764

• Formaţia corală bărbătească a luat fiinţă în anul 1938, dirijor cantorul Indre Gheorghe al lui Fodor. Dirijori până azi: profesoara Livia Frenţ, înv. Tarţa Vasile, preot Lazar Marius, Mărieş Gavril şi prof. Iustin Podăreanu. În prezent formaţia corală este mixtă şi este dirijată de d-şoara prof. Ion Gabriela.
  Repertoriul este bogat, are în conţinut piese religioase şi laice din patrimoniul muzical naţional şi universal, cu înregistrări CD.
  A participat la numeroase festivaluri şi concursuri de gen la nivel local, judeţean şi naţional, fiind laureată a acestora.
  Membrii corului sunt în majoritate ţărani.

• În toamna anului 1974 la iniţiativa profesorului Andrei Dragoş se constituie la nivelul satului Finteuşu Mare, Ansamblul folcloric „Stejarul” cu scopul de a culege, conserva şi valorifica scenic arta tradiţională din Ţara Chioarului şi din zonele folclorice limitrofe.
  Ansamblul este constituit din copii dansatori şi solişti vocali iar partea de acompaniament este susţinută de orchestră.
  Spectacolele cuprind suite de dansuri din Chioar, Maramureş, Lăpuş, Sălaj, solişti vocali şi instrumentişti.
• Ansamblul a susţinut spectacole în Bucureşti, Timişoara, Râmnicul Vâlcea, Govora, Baia Mare în zona minieră Motru şi participă cu mult succes la manifestările folclorice locale. A reprezentat cultura tradiţională românească în Letonia, Polonia, Elveţia.