GENERALITATI
 

    Atestat documentar in anul 1358, orasul Somcuta Mare are in componenta urmatoarele localitati: Buciumi, Valenii Somcutei, Hovrila, Ciolt, de rang III si localitatile apartinatoare: Finteus, Buteasa si Codru de rang V. Imprejurimile si data cind a aparut aceasta localitate nu pot fi precizate cu exactitate din lipsa de documente.
    Traditia populara spune ca numele de Somcuta Mare vine de la arbustii de corn care se gaseau din abundenta in aceste locuri, pastrindu-se si astazi numele padurii dinspre satul Valenii - Corneasa. Tot despre aceasta padure se spune ca se intindea peste hotarul orasului Somcuta Mare si ca la mijlocul ei se afla o fintina in jurul careia s-a dezvoltat comunitatea.
    
     Prima Pagina
     Generalitati
     Cultural Educativ
     Traditii
     Dezvoltare Economica
     Proiecte
     Turism
     Noutati
 
 
    Orasul Somcuta Mare este situata in partea de sud-vest a judetului Maramures, pe drumul european E58 Baia Mare - Cluj Napoca, la o distanta de 25 km de Baia Mare.
    Somcuta Mare se suprapune pe vatra Depresiunii Baia Mare, marcata prin terase si lunca Barsaului, respectiv Dealurile Chioarului si pe unele subunitati ale Platformei Somesene, respectiv o parte din masivul Prelunca.
 
COORDONATE:
* 23°28'30'' longitudine Estica
* 43°30' latitudine Nordica
* 185 m  altitudine fata de valea Barsaului luata ca si punct 0

 
 

    Somcuta Mare este inca de la primele atestari documentare, cu o populatie preponderent romaneasca. Lucrul acesta este dovedit de toate stirile ce s-au pastrat in acest sens despre "Domeniul Chioar" din care facea parte.
    Din punct de vedere juridic apartinea de stapinirea "Cetatii de piatra" care este mentionat pentru prima data in 1319.
    In sec.al XIV-lea localitatea impreuna cu domeniul Chioar, intra in posesia voievozilor romani din Maramures. La 1566 "Domeniul Chioar" este impartit in 12 voievodate, din care cele ale voievodului Dan Butean, avind in frunte satul Somcuta Mare avea 14 sate.
    In 1599 Somcuta Mare odata cu Chioarul ajunge sub stapinirea lui Mihai Viteazul.
    In anul 1713 "Cetatea de piatra" este distrusa, iar in anul 1738 Chioarul se transforma in "Tinut". Cu aceste evenimente Somcuta Mare capata un rol tot mai insemnat in Chioar, in scurt timp devenind cea mai importanta localitate a districtului. La sfirsitul sec. XIX-lea capata un caracter regulat tirgurile saptaminale.
    In localitate au functionat 3 unitati bancare: Casa de Economii a Districtului Chioar, Casa de Economii Chioreana si Banca de Comert. Dezvoltarea economica este dovedita si de faptul ca la inceputul secolului al XIX-lea avea gara, posta si telegraf. Mai exista un spital comunal, o biblioteca comunala si de plasa, un centru de pompieri.
    In perioada interbelica functionau prese de ulei, mori, precum si 3 manufacturi din industria pielariei si confectiilor.
    Somcuta Mare a fost si un centru cultural important al Tari Chioarului. Cu sprijinul lui Gheorghe Sincai s-a infiintat in 1784 o scoala romaneasca. Intre anii 1835-1838 tot aici functioneaza o scoala primara superioara, pentru ca mai tirziu in 1867-1889 sa functioneze o scoala de fete.
    Tot in perioada interbelica functiona o scoala de repetitii agronomice ce depindea de resortul agriculturii. In 1922 se infiinteaza un gimnaziu care a functionat pina in 1929. In perioada 1930-1931 se editeaza ziarul "Chioar".
    Dupa al doilea razboi mondial, localitatea cunoaste importante transformari si progrese, atingind un inalt nivel de urbanizare, ceea ce face sa fie situata pe primul loc intre localitatile rurale ale judetului nostru.

Somcuta Mare a fost resedinta de district, a fost si plasa de raion, spre ea gravitind celelalte sate din zona, peste 30, cu peste 40.000 de locuitorii.

 
 
 
 
 
 
 
 

  Orasul Somcuta Mare are
  o suprafata de 12.040 ha
  din care:


  Teren agricol: 7.949 ha
- teren arabil 2.799 ha
- pasuni 1.855 ha
- finete 2.585 ha
- vii 5 ha
- livezi 705 ha

  Teren neagricol: 4.091 ha
- paduri 3.177 ha
- apa, balti 107 ha
- drumuri 201 ha
- cladiri 517 ha
- teren neproductiv 89 ha

 
 
               
 
Populatia stabila a orasului dupa ultimul recensamint din 2002 se ridica la 7.715 persoane dintre care 6.813 romani, 170 maghiari , 723 rromi, 2 germani, 1 ucrainian, 2 evrei si 3 italieni. Fata de recensamintul din 1992 se constata o scadere a populatiei intrucit atuci populatia stabila era de 8.079 locuitori.
       
         
 
Componenta dupa religie este urmatoarea:
- ortodoxa: 6.594
- greco-catolica: 466
- romano-catolica: 104
- reformata: 100
- evanghelica-august: 1
- crestina de rit vechi: 4
- baptista: 5
- penticostala: 246
- adventista de ziua a 7-a: 2
- crestina dupa Evanghelie: 8
- musulmana: 1
- mozaica: 1
- alte religii: 166
- fara religie: 6
- nedeclarata: 3
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
           
 
     
     
Copyright 2007  © Primaria Somcuta Mare
Design & Hosting